Uff, pai sa incepem cu asta, nu? Autorizatia. Cuv?ntul ala care-ti da fiori pe spate daca ai vreodata de-a face cu o administratie publica. Stii cum e, gen… te trezesti ca vrei sa construiesti un hambar, sa mai faci o mansarda, o terasa, poate chiar o casa de la zero. Si hop, apare frica. Autorizatia de construire. Parca e un monstru. Dar defapt, monstrul e hartogaria. Haha, da.
Mda. Deci, ce documente? Pai… hai sa vorbim. Nu te speria, o sa fie un haos organizat, dar se poate. Trebuie doar rabdare. Multa. Si cafea. Si nervi de otel, sa nu tipi la functionar. Niciodata. (Invata-ti lectia de la mine, am patit-o acum doi ani, am asteptat dupa dosar vreo trei saptamani in plus, doar pentru ca am avut o replic? nefericita).
Povestea Incepe cu Un Plan. Mai Multe Planuri, De Fapt.
Primul lucru, absolut primordial, e planul urbanistic. Adica, sa stii ce vrei sa construiesti. Nu poti sa mergi la primarie si sa zici „Buna, as vrea ceva de lemn pe aici, doua camere, o baie, ce iese”. Nu merge asa. Trebuie proiect. Serios. Cu semn?tura unui arhitect autorizat. Aia e cheia.
Si uite, aici intervine Coni Construct. Pentru ca ei, pai… ei se ocupa cu asa ceva. Iti fac ei toate planurile alea pe care nici nu stii ca ai nevoie de ele. Iti spun din experienta, e mai bine sa apelezi la specialisti. Altfel, o sa alergi de colo-colo ca gaina cu capul taiat.
Deci, documente. Hai sa facem o lista, dar nu una seaca, ci una reala, cu tot ce am patit eu si altii.
- Cererea. Pai da, evident. Trebuie sa ceri oficial. Exista un formular, il iei de la ghiseu sau de pe site-ul primariei. Il completezi. Simplu? Teoretic. Practic, daca pui un semn unde nu trebuie, o ia de la capat.
- Actele de proprietate. Astea-s regina. Extras de carte funciara, actul notarial, tot ce dovedeste ca pamantul ala e al tau. Fara astea, nici nu incepi discutia. Literalmente.
- Avizul de urbanism. Aha, asta e faza. Il obtii tot de la primarie, de obicei, inainte de dosarul propriu-zis de autorizatie. E ca o aprobare de principiu. „Da, domle, poti sa construiesti acolo, in parametrii astia”. Fara el, dosarul sta si se uita la tine.
- Proiectul tehnic. Iarasi, cu semnatura arhitectului. Aici intra planurile de executie, memorille tehnice, tot tacamul. Detalii, detalii, detalii. Daca ai o scara, trebuie calculata pana la ultimul milimetru. Serios.
- Avizele de la toti vecinii. Pfff. Partea asta e amuzanta. Trebuie sa mergi la fiecare vecin sa-i ceri semn?tura ca ei sunt de acord. Uneori e usor, alteori… pai, am un vecin care a refuzat pentru ca i-am taiat o frunza din zborul gardului lui. Asa ceva.
Si dupa ce strangi tot teflegiul asta…
…pui totul intr-un dosar, il duci la registratura primariei, si astepti. Si astepti. Iti dai seama. Am depus dosarul in martie. Am primit raspunsul in iulie. Patru luni. Patru luni in care am sunat o data pe saptamana sa intreb „Ce mai face?”. Si raspunsul era mereu acelasi: „E in lucru, va contactam noi.”. Eh, stii cum e sistemul. Nu poti sa grabesti lucrurile. Doar sa stai cu nervii intinsi. Si sa nu uiti sa mai arunci un ochi pe site-ul asta, pentru ca ei au un istoric cu primariile din zona si stiu cum sa abordeze fiecare situatie. Iti fac o evaluare gratuita, parca. Ceva de genul.
Dar stai, ca uitasem de taxe!
Ah, da! Taxele. Pai normal ca trebuie sa platesti. Pentru depunerea dosarului, pentru analiza, pentru eliberarea autorizatiei. La mine, acum doi ani, toata treaba a costat undeva la 1500 de lei. Doar taxele astea administrative, fara proiect, fara nimic. Doar pentru primarie. Proiectul, ala a fost vreo 4000 de lei. Deci… da. Se aduna.
Partea Proasta si Cea Bun?. Sau, Mai Degrab?, Proasta si Mai Putin Proasta.
Avantaje? Pai… autorizatia aia iti ofera liniste. Stii ca e totul legal, ca nu vine politia sau primaria sa-ti darame constructia. Ca esti acoperit. E scump si obositor, dar macar dormi noaptea.
Dezavantaje? Unde sa incep. Timpul. Cel mai mare dusman. Astepti luni de zile. Apoi birocratia. O gramada de documente, mers, intors, stampile, semnaturi. Apoi costurile. Daca n-ai un buget consistent, te poti arde rau. Si bineinteles, stresul. Cel mai nasol. Simti ca lupti cu un urs invizibil.
Uite doua exemple concrete, ca sa vezi cum e:
1. Un prieten, in Ilfov, a vrut o extensie la casa. Dosarul a costat vreo 800 de lei la notar si proiectant, taxele la primarie vreo 1000. A durat 5 luni. Cinci!
2. Alta cunostinta, la tara, la 30 km de oras. A vrut sa-si faca un grajd. A durat doar 2 luni si a dat vreo 500 de lei in total, pentru ca acolo lucrurile mergeau mai repede. Asa ca depinde si de zona. Mult.
Deci, iata. Asta-i povestea. Lunga, anevoioasa, plina de obstacole. Dar se poate. Cu rabdare, bani si… cu niste oameni care stiu meserie langa tine. Altfel, te mananca birocratia de viu.
